EXCLUSIV | Analist de politică externă, despre „moștenirea” regelui Charles al III-lea: „Regina a văzut cel mai mare număr de schimbări prin care a trecut umanitatea și a asigurat stabilitatea aproape singură. Noul rege trebuie să consolideze încrederea în suveran”

Radu Magdin, analist de politică externă, a vorbit, într-un interviu pentru Gândul, despre evenimentele care au marcat mandatul de 70 de ani al reginei Elisabeta a II-a, dar și despre ce înseamnă pentru regele Charles al III-lea momentul preluării tronului, într-un context fragil și tumultuos pe plan internațional.

Regina Elisabeta a fost admirată, respectată și îndrăgită, dar, cel mai important, „a ținut mereu în viață imaginea Regatului Unit”, fiind liantul legăturii și continuității „dintre măreția mitologică a Imperiului Britanic și timpurile prezente”, spune Radu Magdin.

”Moștenirea” lăsată regelui Charles al III-lea – efectele Brexitului, ale schimbării relației cu China, ale pandemiei de COVID și ale crizei energetice – nu este una deloc ușoară, iar provocarea pentru readucerea Regatului Unit la o poziție de relevanță și încredere globală va fi una la cote înalte, susține analistul de politică externă.

Suverana Regatului Unit a murit joi după-amiază, la reședința regală din Balmoral, în Scoția. Ziua de vineri este una încărcată de evenimente, înmormântarea reginei Elisabeta a II-a urmând să aibă loc peste 10 zile.

„În era petrecută pe tron a văzut cel mai mare număr de schimbări prin care a trecut umanitatea”

Reporter: Sunt foarte multe reacții – atât de la marii lideri ai lumii, dar și de la oameni de rând – care arată cât de admirată și iubită a fost regina Elisabeta a II-a. Care au fost lucrurile, evenimentele care au presărat mandatul de 70 de ani al Majestății Sale?

Radu Magdin: Regina Elisabeta a II-a a văzut lumea schimbându-se de mai multe ori în timpul domniei sale. În acești 70 de ani, a văzut cum țări devastate de război reușesc să devină cele mai puternice state ale lumii; a văzut cum ordinea mondială pentru pace creată după al Doilea Război Mondial începe să fie atacată de lideri autoritari și antidemocratici; a văzut foste teritorii colonizate devenind țări suverane și începând să participe ca egale pe scena globală; a văzut o întreagă serie de schimbării și adevărate revoluții ideologice, sociale, culturale care s-au întâmplat în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

În era petrecută pe tron a văzut cel mai mare număr de schimbări prin care a trecut umanitatea, într-un pas din ce în ce mai accelerat, cu cele mai multe schimbări sociale și politice, cu cele mai mari provocări ale ultimelor secole.

Natura globală a Regatului Unit, dar și a conectivității societăților fac ca perioada în care Elisabeta a II-a a fost șeful statului să fie și perioada cu cele mai multe implicații pentru umanitate. A domnit și a asigurat inspirația morală și politică în cea mai dinamică perioadă de schimbări pe care a văzut-o lumea, de la Westphalia până în prezent.

„Prin forța caracterului său, Regina a adus ordine în lucruri din plan intern și global”

Nu puțini au fost cei care au afirmat că, odată cu moartea reginei Elisabeta, moare o întreagă eră. Care au fost momentele în care Regina a făcut dovada caracterului, a diplomației, a discreției, a blândeții, dar, mai presus de toate, a faptului că și-a iubit poporul și țara?

Regina Elisabeta este cea care, pentru unii, nu puțini, a ținut în viață imaginea și mitul Imperiului Britanic și a Regatului Unit. Ea era cea care asigura legătura și continuitatea dintre măreția mitologică a Imperiului și timpurile prezente. Ea, ca monarh, a permis Regatului Unit să beneficieze de un capital de încredere, atunci când politica guvernamentală nu s-a dovedit la înălțimea așteptărilor.

Prin forța caracterului său, Regina a adus ordine în unele lucruri care s-au întâmplat în plan intern și global.

Noua eră, declanșată de moartea Reginei, este o eră în care Europa, în integralitatea sa, va fi pusă sub semnul întrebării. Mitul puterii și întâietății europene, moștenire a erei coloniale, a fost ținut în viață în mod singular de monarhul britanic, precum și de existența unor teritorii europene împrăștiate în jurul lumii.

În prezent, în contextul în care ordinea globală stabilită la finele Războiului Mondial este contestată și atacată din toate direcțiile, Europa, Regatul Unit, Franța, alte monarhii, precum și republicile europene vor trebui să-și găsească o nouă însemnătate și un nou sens în contextul global.

Această eră s-a încheiat, iar moartea Reginei vine să puncteze încă mai acut acest moment în istorie. Regatul Unit, Europa și ordinea mondială pe care mulți dintre noi o luăm ca singurul fel de a trăi pe care îl cunoaștem și-au încheiat era de pace și stabilitate. În acest context, noul monarh britanic, celelalte monarhii, precum și republicile democratice ale lumii au acum obligația morală de a forma corp comun pentru crearea unei noi ere de pace și cooperare, fără de care lumea, așa cum am cunoscut-o noi până în 2020, s-ar putea transforma și semăna mai mult cu ceea ce am trăit toți, comunitatea globală, în ultimii doi ani.

„Prima preocupare a Regelui va trebui să țină de consolidarea încrederii poporului britanic”

Urmează domnia lui Charles al III-lea – despre care știm cu toții că are o afinitate pentru România -, într-un context delicat pe plan internațional. Cum va fi perioada următoare pentru noul rege? 

Regele Charles al III-lea se urcă pe tron într-o perioadă foarte dificilă pentru Regatul Unit, cu provocări de ordin intern și internațional. Chiar dacă regele are o afinitate pentru România, este neclar în perioada următoare dacă acesta va avea posibilitatea să-și manifeste afinitatea în vreun fel, având în vedere că prima sa preocupare va trebui să țină de consolidarea încrederii poporului britanic, a publicului și liderilor internaționali în domnia sa în calitate de suveran. Știm că părerile sunt împărțite în ceea ce-l privește și că nu beneficiază de aceeași apreciere și încredere de care s-a bucurat regina Elisabeta a II-a.

Tot în plan intern, chiar dacă nu monarhul britanic are atribuții în gestionarea afacerilor curente ale regatului, totuși, el se poate implica în stabilizarea scenei politice interne.

Poate fi relevant că atât Charles, cât și noul premier britanic sunt noi în pozițiile lor și că vor trece prin perioade de adaptare. Asta în timp ce economia britanică este sub presiune din cauza contextului global, în timp ce încrederea poporului britanic în modelul democratic al nației și în sistemul său politic este șubrezită și în timp ce națiile care compun Regatul Unit, precum și unele dintre cele care compun Commonwealth au tot vorbit în ultima perioada de câștigarea unei autonomii sporite.

„Britanicii vor trebui să se reinventeze, să-și croiască o nouă imagine în lume”

Vor reuși britanicii, în vâltoarea acestor schimbări, să-și croiască o nouă imagine în lume, să dea sens și direcție noii lor poziții de comunitate independentă de Europa? Până la urmă, cât de greu atârnă „moștenirea” pe care o duce mai departe regele Charles? 

În plan internațional, Charles are, teoretic, posibilitatea transformării unor provocări și a unei poziții instabile a Regatului Unit într-o oportunitate.

El „moștenește” efectele Brexitului, ale schimbării relației cu China, efectele COVID-ului și ale crizei energetice, dar și schimbări puternice ale demografiei și pieței muncii în Regat. În același timp, moștenește și o redeschidere recentă către Africa și Asia, mai ales prin prisma parteneriatelor cu SUA și cu unele țări din Asia-Pacifică.

Din necesitate sau dorință, britanicii vor trebui să se reinventeze, să-și croiască o nouă imagine în lume și să dea însemnătate noii lor poziții de comunitate independentă de Europa, dar și prinsă într-un joc al marilor platforme regionale.

Inovația și agilitatea britanică au tot fost reconfirmate de-a lungul timpului și ne putem aștepta că o vor face din nou. Dar semnalul cel mai puternic va veni întotdeauna de la suveranul care conduce Regatul Unit, precum și țările Commonwealth-ului. Asta ar putea duce la inovație geopolitică și la crearea unui nou model de guvernanță globală, unul care să aibă baze diferite și netributare modelului imperial.

Provocarea pentru readucerea Regatului Unit la o poziție de relevanță și încredere globală ține, însă, de abilitatea monarhiei în a construi acest capital de imagine și încredere în relație cu, dar și în paralel cu ceea ce va face noul guvern britanic. Nu putem decât spera că toate forțele politice britanice, împreună cu Casa Regală, vor conlucra pentru a preveni decăderea Regatului și reconfirmarea unei stabilități și permanențe pe care Regina Elisabeta a asigurat-o aproape singura în ultimele decenii.

Regele Charles al III-lea, printre cei mai vizibili promotori ai turismului în România

Nu este o noutate pentru nimeni că noul suveran al Marii Britanii este profund legat de România. Are proprietăți în Transilvania, fiind unul dintre cei mai vizibili promotori ai turismului românesc, făcând din satul Viscri un adevărat brand. Charles a venit adesea în România, ultima dată chiar în acest an, la sfârșitul lunii mai.

Regele Charles al III-lea s-a născut la 14 noiembrie 1948, la un an de la căsătoria părinţilor săi, pe atunci principesa Elisabeta şi ducele Philip. A fost primul născut al cuplului şi era menit să ajungă rege într-o zi. Cu toate acestea, Charles este moștenitorul britanic care a așteptat cel mai mult să devină rege.

În 1981, la 32 de ani, Charles s-a căsătorit cu Diana Spencer, pe atunci în vârstă de 20 de ani, cu care a avut doi fii, prinții William și Harry. La un an după divorț, în 1997, prințesa Diana a murit într-un accident de mașină la Paris, fiind unul dintre cele mai grele momente ale Familiei Regale britanice. În 2005, prințul Charles s-a căsătorit cu iubita din tinerețe, Camilla Parker-Bowles.